Interviu Aslak Berg / Nu e deglobalizare: superputerile lumii își reașează piesele pe tablă

Ceea ce unii numesc deglobalizare nu reprezintă altceva decât intrarea comerțului global într-o nouă eră, care să răspundă provocărilor lumii multipolare în care trăim – spune cercetătorul Aslak Berg, într-un interviu acordat revistei CRONICILE Curs de Guvernare, nr. 79.

Aslak Berg este cercetător la Centrul pentru Reformă Europeană (CRE), fiind specializat în domenii precum politici comerciale, economie internațională și integrare regională. Înainte de a se alătura CRE, Aslak Berg a lucrat la Asociația Europeană de Liber Schimb (AELS) din Geneva, unde a acoperit zone precum relația cu SUA, strategie comercială și dezvoltarea politicilor comerciale.

În locul hegemoniei Occidentale au apărut mai mulți competitori globali cu viziuni și interese proprii, ceea ce duce inevitabil la creșterea tensiunilor, a conflictelor și a incertitudinilor.
China este singura țară care poate aspira la titlul de superputere, titlu care va mai avea de așteptat având în vedere politicile de reducere a expunerii pe China practicate de multe state.

Cât despre țări precum România sau Polonia, șansa lor este trecerea la nivelul următor: de la competitivitate prin cost la competitivitate prin excelență – și vor ajunge sau depăși statele din sud chiar mai devreme decât se prognoza.
În ceea ce privește protecționismul, acesta este mai proeminent în SUA, însă politicile de acest tip încep să-și dea pe față limitările, mai explică expertul în interviul de față.

Mai jos, fragmente din interviu:

CRONICILE:
Asistăm la un proces de deglobalizare sau cel puțin la o regândire a globalizării în conformitate cu realitățile unei lumi tot mai polarizate. În opinia dumneavoastră, cum ar putea arăta noua formă a globalizării?

Aslak Berg: Deglobalizarea a devenit un cuvânt foarte la modă. Nu cred însă că este un termen bun. Nu sunt sigur dacă sunt de acord cu această formulare, deoarece cred că este important să ne uităm mai întâi la ce ne-a adus aici. Ce a propulsat globalizarea? Este vorba despre combinația a două lucruri. În primul rând, avansul tehnologic, care a facilitat comunicarea, transportul. Și în al doilea rând, această tendință spre specializare. Cu cât economia ta este mai avansată, cu atât este mai specializată.

Aceste forțe nu vor dispărea. Vom continua să avem nevoie de specializare. Tehnologia nu va da înapoi.

Totuși, asistăm la un proces foarte diferit de cel de după Războiul Rece, când s-a instaurat o globalizare caracterizată de hegemonie. De atunci încolo am avut parte de o ordine globală condusă de Occident, în principal de SUA, dar și de Europa.

Acum asistăm la un pas în altă direcție. Avem puteri concurente. Ai China, ai Rusia, dar și alți actori mai mici, precum Iranul. Și toate acestea îngreunează existența unei globalizări armonioase. Dar nu cred că este vorba despre mai puțină globalizare.

CRONICILE:
Un raport recent al Boston Consulting Group (BCG) sugerează că protecționismul va juca un rol important în evoluția comerțului global. Se afirmă că în viitor relațiile comerciale se vor realiza în interiorul unor blocuri comerciale și mai puțin cu state terțe. Sunteți de acord?

Aslak Berg: Vedem asta foarte mult în SUA, mult mai mult decât în Europa. SUA s-au lansat în acest tip de logică protecționistă. Am văzut asta cu Trump. Și vedem asta cu Biden. De fapt, Biden a continuat multe dintre politicile pe care Trump le-a început.

Nu vedem același protecționism, cel puțin nu la aceleași cote, în Europa, de exemplu. Europa se află încă într-o logică de tipul: trebuie să exportăm, avem nevoie de comerț, avem nevoie de un sistem global, de o ordine globală.

Europa își dorește încă acest tip de ordine multilaterală, în conformitate cu idealurile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Nu cred că asistăm la o întorsătură protecționistă în Europa. Europa este poate mai prudentă decât în trecut.

Protecționismul în occident este condus de SUA, de politica SUA. Și întrebarea este… Cât de departe pot împinge asta? Măsurile pe care le-au impus, de exemplu tarifele, tind să rămână. E greu să le ridici. Biden nu a renunțat la multe politici ale predecesorului său. A muncit foarte mult pentru a aplana conflictele cu Europa și alți aliați. Dar în ceea ce privește retragerea tarifelor… nu a făcut multe progrese. Ba chiar a introdus măsuri protecționiste proprii, cum ar fi politica „Buy American”(cumpărați produse americane, n.r.).

CRONICILE:
Credeți că Europa ar putea profita de pe urma tensiunilor pe care politicile economice americane, de subvenționare a industriei, le-a creat?

Aslak Berg: Nu. Cred că tot ceea ce vrea Europa este un sistem stabil, previzibilitate. De obicei asta își doresc companiile. Și nu este ceea ce au primit de la SUA. A existat o mare îngrijorare în Europa cu privire la Legea privind reducerea inflației (IRA), toate aceste măsuri mari de revitalizare a producției americane.

A existat această teamă că acest lucru va absorbi investițiile din Europa și le va transfera peste Atlantic. Dar nu cred că asistăm la așa ceva. Cred că există limitări în ceea ce privește eficiența acestei politici industriale. Vedem acum că toate proiectele mari întârzie. Nu se găsesc lucrătorii potriviți. Cred că limitările acestui tip de politică industrială vor deveni evidente.

Există motive serioase care explică de ce o parte atât de mare a producției de cipuri se află în Asia. Pentru că au dezvoltat condițiile pentru asta de-a lungul timpului. Au muncitori. Au expertiză. Nu vei obține asta peste noapte, doar aruncând o mulțime de bani.

Am asistat la o cursă a subvențiilor pentru semiconductori, pentru fabricarea de cipuri. SUA plătesc companii pentru a construi fabrici, Germania face la fel, Coreea, Japonia, China… Toți au plătit companii pentru a construi fabrici. Și acum industria semiconductorilor are o capacitate suplimentară semnificativă. Nu există suficientă cerere pentru toate aceste facilități care ar trebui să devină operaționale în curând. Cursa subvențiilor își va atinge limitele. Poate mai devreme decât se așteaptă oamenii.

CRONICILE:
Credeți că, în viitor, așa-zisele state-prieten, aliații vor conta mai mult din punct de vedere comercial decât competitivitatea?

Aslak Berg: Ei bine, cred că prietenii și aliații contează foarte mult.

Dar dacă asculți perspectiva SUA, și cred că este importantă, de ce sunt ei îngrijorați? Sunt îngrijorați de câteva țări. Iranul nu este o putere economică, dar reprezintă un risc de securitate. Rusia, la fel.

Și apoi avem China. China este marea problemă. China reprezintă atât un risc economic, cât și un risc de securitate, este cel mai probabil candidat pentru a deveni o superputere concurentă SUA. Au un model economic care se bazează pe exporturile de mărfuri și s-au descurcat foarte bine cu el.

Expunerea pe China poate fi redusă drastic. Producția se poate muta în Coreea, Taiwan, Vietnam, toți aliați SUA, și tot mai mult în India. Cred că este important să ne amintim că India este o putere în ascensiune care a devenit din ce în ce mai importantă. Este o țară neutră, dar din punct de vedere geopolitic interesele ei sunt foarte aliniate cu Occidentul. Și are o rivalitate cu China, la fel ca SUA. Poate chiar mai intensă decât SUA din cauza proximității și a conflictelor de la graniță.

CRONICILE:
Studiul BCG estimează că în viitor comerțul va crește într-un ritm mai redus decât PIB-ul. Având în vedere că în ultimele decenii acesta a fost un motor important de creștere economică în întreaga lume, credeți că decelerarea va fi problematică pentru evoluția economică a marilor economii, a Europei?

Aslak Berg: Cred că există o problemă dacă îți bazezi modelul de creștere pe export. Este mai mult o problemă dacă ești China sau chiar Germania sau cea mai mare parte a Europei de Nord.

Dacă ai un excedent comercial foarte mare, ce înseamnă asta? Înseamnă că, unu, ești dependent de cererea din alte țări. Doi, trebuie să rămâi competitiv pentru a menține exporturile peste nivelul importurilor. Ce înseamnă asta? Înseamnă că trebuie să suprimi salariile. Trebuie să suprimi consumul local.

Așadar, în loc să ai un model echilibrat în care ai o creștere a cererii interne, te bazezi doar pe creșterea cererii externe. Și asta are limite.

Consumatorul american este cea mai puternică forță din economia globală. Dar el poate consuma până la un punct. Toate aceste economii bazate pe export se luptă să găsească piețe de desfacere.

Cred că multe dintre aceste țări care depind de comerț trebuie să găsească și alte modalități de a crește, de a-și îmbunătăți creșterea. O soluție ar fi cererea internă, să se bazeze mai mult pe cererea internă.

CRONICILE:
În opinia dumneavoastră, cum poate Europa Centrală și de Est să rămână relevantă, din punct de vedere economic, în următoarele decenii?

Aslak Berg: Regiunea a avut mare succes în ultimii ani. Am văzut o creștere economică foarte bună în multe țări, așa că au fost câteva decenii foarte pozitive. Când aceste țări au aderat la UE, avantajul lor erau salariile mai mici. Era un loc ieftin pentru a produce și a exporta pe piața europeană.

Acest model a fost extrem de reușit. Modelul este încă valabil, regiunea este încă un loc atractiv pentru investiții, dar va trebui să ofere ceva în plus pentru a continua să crească. Nu poate fi vorba doar de costuri mai mici. Trebuie să ofere excelență, expertiză.

Țările mici, dar foarte prospere, din nordul Europei au găsit nișe în care excelează. Drumul către media UE, speculând avantajul costurilor, este doar primul pas. Următorul pas este cultivarea excelenței.

Trebuie să cultivi mai mult companiile autohtone. Vrei și investiții străine, dar vrei și campioni naționali. Producerea la un cost mai mic vă va duce la media UE, dar de acolo trebuie să continuați să creșteți.

CRONICILE:
Aproape jumătate din planetă va vota anul acesta. În Romania avem toate alegerile de la locale la europene și până la prezidențiale. Având în vedere modul în care a fost gestionată pandemia, impactul celor două războaie active, inflația, stagnarea creșterii, la ce ne putem aștepta de la viitor? Protecționismul va fi noua normă?

Aslak Berg: Marile alegeri sunt cele din SUA. Știu că sunt și alte alegeri, dar cred că acestea sunt de departe cele mai importante.

Dacă Trump va fi ales, este foarte greu de prezis ce va face. Și asta este riscant în sine. Imprevizibilitatea SUA este problematică. Pe vremuri, politica externă a SUA era foarte stabilă. De la Bush senior la Clinton, nu simți o mare diferență în ceea ce privește politica externă. Dar acum vedem din ce în ce mai multe schimbări. Și aceasta este o problemă pentru SUA și este o problemă pentru fiecare aliat al SUA.

În ceea ce privește protecționismul, nu cred că Europa se va îndrepta în această direcție. Întrebarea este dacă SUA vor continua pe calea pe care se află în prezent și pentru cât timp. Dacă Trump va fi reales, știm, pe baza primului său mandat, că vor mai fi astfel de măsuri. Și cred că asta este o problemă pentru Europa, pentru restul lumii.